AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind

utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul

autorităților și instituțiilor publice

Analizând proiectul de Ordonanță de urgență privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.68 din 30.03.2020 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D309/31.03.2020,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și al art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect reglementarea utilizării înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice, în vederea asigurării unei implementări eficiente a dispozițiilor Regulamentului (UE) nr.910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă, de abrogare a Directivei 1999/93/CE și de stabilire a modalităților de accesare a serviciilor publice on-line.

Astfel, se preconizează a fi utilizate la nivelul autorităților și instituțiilor publice semnătura electronică și documentele electronice. Actele emise în format electronic de autoritățile și instituțiile publice vor fi semnate cu semnătură electronică calificată și vor fi asimilate înscrisurilor oficiale. De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a actului normativ, autoritățile și instituțiile publice au obligația primirii înscrisurilor semnate cu semnătură electronică, fiecare instituție urmând să stabilească tipul de semnătură electronică aplicabilă pentru utilizarea de către persoanele fizice sau juridice a unui serviciu disponibil online prestat de respectiva autoritate/instituție. În vederea primirii documentelor electronice, autoritățile și instituțiile publice vor pune la dispoziție portaluri proprii, vor utiliza astfel de instrumente puse la dispoziție de către terți sau vor utiliza poșta electronică.

Totodată, se propune ca, în cadrul procedurilor de elaborare, avizare și prezentare a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vedere adoptării sau aprobării, actele și documentele Guvernului și ale instituțiilor publice semnate cu semnătură electronică calificată să aibă forța juridică a înscrisurilor autentice

Relevăm faptul că prin avizul pe care îl emite Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

2. Semnalăm că soluțiile legislative din prezentul proiect trebuie corelate cu cele preconizate în proiectul de Ordonanță de urgență pentru completarea Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.66 din 27.03.2020, pentru care a fost emis avizul favorabil, cu observații și propuneri, nr.269/30.03.2020. Astfel, potrivit proiectului de ordonanță de urgență menționat mai sus, Serviciul de Telecomunicații Speciale devine prestator de servicii de încredere calificate pentru instituțiile și autoritățile publice centrale.

Totodată, precizăm că o propunere legislativă care avea ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr.910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă, de abrogare a Directivei 1999/93/CE și de stabilire a modalităților de accesare a serviciilor publice on-line (b700/18.12.2018), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/6778/20.12.2018, a fost avizată de Consiliul Legislativ cu avizul favorabil, cu observații și propuneri, nr.32/17.01.2019. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat la data de 25.03.2019 și se află, în prezent, în procedură legislativă la Camera Deputaților.

De asemenea, o altă propunere legislativă care viza transpunerea în legislația internă Regulamentul (UE) nr.910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (b363 din 12.07.2019) a fost transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/4185/16.07.2019 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D675/17.07.2019, fiind emis avizul favorabil, cu observații și propuneri, nr.707/13.08.2019. Respectiva propunere se află în procedură legislativă la comisiile de specialitate al Senatului.

3. La preambul, la primul alineat, pentru un spor de rigoare normativă, este necesar ca actul juridic european să fie redat astfel: „Regulamentului (UE) nr.910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă, de abrogare a Directivei 1999/93/CE și de stabilire a modalităților de accesare a serviciilor publice on-line”.

După acest model se va reformula denumirea actului juridic european de la al doilea alineat al preambulului, art.2 și art.5 lin.(2).

La al treilea alineat, termenul „Anexa” din sintagma „Anexa nr.1” va debuta cu literă mică. De asemenea, pentru suplețea textului, recomandăm eliminarea sintagmei „publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.212 din 16 martie 2020”, această observație fiind valabilă și pentru cazul similar de la al patrulea alineat.

La al patrulea alineat, având în vedere că titlul Decretului nr.195/2020 a fost exprimat la al treilea alineat, este necesară eliminarea sa, menționarea actului respectiv urmând a se reda sub forma „Decretul nr. 195/2020”.

La al cincilea alineat, pentru o exprimare mai adecvată, propunem ca expresia „se impune ca” să fie înlocuită cu sintagma „astfel încât”.

La al șaselea alineat, pentru o exprimare specifică stilului normativ, propunem ca sintagma „rezultă fără echivoc necesitatea adoptării” să fie înlocuită cu sintagma „fiind necesară adoptarea”.

4. La art.1, semnalăm că este necesară corelarea ipotezei juridice potrivit căreia „Prezenta ordonanță de urgență reglementează cadrul general pentru utilizarea la nivelul autorităților și instituțiilor publice a semnăturii electronice și a documentelor electronice” cu textul de lege lata al art.1 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, potrivit căruia „Prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice”.

Având în vedere faptul că Legea nr,455/2001 este reglementarea generală în materia semnăturii electronice și a documentelor electronice, sunt aplicabile prevederile art.15 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „O reglementare din aceeași materie și de același nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie.”.

Totodată, semnalăm că sintagma „la nivelul autorităților și instituțiilor publice”, prin gradul mare de generalitate, este insuficient de clară, ceea ce afectează claritatea și predictibilitatea norme.

5. La art.2, recomandăm revederea sintagmei „În cadrul prezentei ordonanțe de urgență sunt aplicate definițiile relevante prevăzute la art.3 din Regulamentul nr.910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014”, ca redundantă.

În acest sens, semnalăm că regulamentul este un act juridic al Uniunii Europene, cu domeniu de aplicare general, obligatoriu în toate elementele sale și care se aplică direct, imediat și prioritar în statele membre încă de la intrarea în vigoare. Aplicabilitatea directă a regulamentului presupune că acesta se va introduce în mod automat în ordinile juridice naționale, fără altă formulă de introducere în dreptul intern, deoarece își păstrează caracterul de instrument juridic al dreptului Uniunii Europene.

6. La art.3 alin.(2), pentru un spor de rigoare normativă, este necesară înlocuirea sintagmei „definite de dispozițiile art.178 alin.(2) din Codul Penal” cu sintagma „definite la art.178 alin.(2) din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare”.

7. La art.4, pentru rigoare normativă, este necesară marcarea primului alineat cu „(1)”.

         Totodată, recomandăm corelarea soluției legislative preconizate cu textul de lege lata al art.627 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările ulterioare, potrivit căruia „Prin excepție de la prevederile alin.(1), sigiliul este folosit alături de semnătura persoanei competente pentru proiectele și actele normative adoptate sau emise de instituțiile sau autoritățile publice prevăzute în Constituția României, titlul II capitolul IV, titlul III, titlul IV art.140 și 141 și titlul V.”.

La alin.(2), semnalăm că procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării fac obiectul Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2009, cu modificările și completările ulterioare. Normele art.18 alin.(2), art.29, art.44, art.45 alin.(3) și (4), art.50 și art.51 conțin ipoteza utilizării semnăturii electronice și a formei electronice a documentelor, astfel încât este de analizat dacă soluția legislativă de la art.4 alin.(2) din proiect nu ar trebui revăzută, astfel încât norma să vizeze modificarea în mod corespunzător a actului normativ menționat mai sus.

PREȘEDINTE

dr. Dragoș ILIESCU

București

Nr.282/31.03.2020